CMI DR. SERB DANIELA
 DERMATO-VENEROLOGIE

Prima Pagina Curriculum Vitae Tratamente si servicii Program Contact

    "Pielea este principala legatura
  intre organism si mediul inconjurator"

Servicii oferite
Articole utile

   Modificari cutanate considerate fiziologice in sarcina

            Modificarile cutanate legate de sarcina sunt determinate in cea mai mare parte de modificarile hormonale din cursul sarcinii. Ele mai sunt denumite modificari cutanate fiziologice sau modificari cutanate cu origine endocrina. Dupa unii autori modificarile cutanate fiziologice pot fi patologice cind sunt severe.
             Modificarile cutanate fiziologice din cursul sarcinii includ:

  • Modificari pigmentare
  • - hiperpigmentarea
    - melasma
  • Modificari ale parului
  • - hirsutism
    - efluviu telogen postpartum
    - alopecie androgenica postpartum
  • Modificari ale unghiilor
  • - hiperkeratoza subunghiala
    - onicoliza distala
    - santuri transversale
    - fragilitate unghiala
  • Modificari glandulare
  • - cresterea functiei ecrine
    - cresterea functiei sebacee
    - scaderea functiei apocrine
  • Modificari ale tesutului conjunctiv
  • - vergeturi
  • Modificari vasculare
  • - stelute vasculare
    - eritem palmar
    - edem nedepresibil
    - varicozitati
    - instabilitate vasomotorie
    - hiperemie gingivala
    - hemoroizi
  • Modificari ale mucoaselor
  • - gingivite
    - semnul Jacquemier-Chadwick
    - semnul lui Goodell

    Modificari pigmentare

            Modificarile pigmentare de sarcina includ hiperpigmentarea si melasma. Hiperpigmentarea este comuna sarcinii si poate fi observata la aproximativ 90% din femeile gravide. Fiziologia hiperpigmentarii poate fi legata de cresterea nivelului seric de MSH, estrogen si posibil progesteron. Hiperpigmentarea generalizata usoara este observata in mod obisnuit cu accentuarea ariilor normal hiperpigmentate cum ar fi areolele, mameloanele, regiunea genitala, axilele si fata interna a coapselor. Hiperpigmentarea pielii adiacente areolei determina asa-numita areola secundara, asa cum hiperpigmentarea liniei albe este numita linia neagra. Ocazional se observa hiperpigmentarea pistruilor, nevilor sau a cicatricilor.
             Melasma (cloasma) este comuna in sarcina (masca gravidei) si este intilnita la peste 70% din femeile gravide si la 5-34% din femeile negravide care consuma anticonceptionale orale. Acest tip de hiperpigmentare neregulata este observata in 3 forme clinice:

    - centrofaciala
    - malara
    - mandibulara

            Aceasta hiperpigmentare este determinata de depunerea excesiva de melanina in epiderm (70%), in macrofagele dermice (10-15%), sau ambele (20%) si poate fi demonstrata prin examinarea cu lampa Wood. Aceasta examinare va arata intensificarea diferentei de culoare daca excesul de melanina este localizat in epiderm si absenta acestei intensificari daca melanina este localizata numai in derm.
            Nivelurile crescute de estrogeni, progesteron si MSH sunt considerate a determina melasma in sarcina. Ultravioletele si lumina vizibila pot agrava melasma sau permit persistenta ei. In cele mai multe cazuri, melasma gestationala dispare postpartum. Ea poate reapare in sarcinile urmatoare sau in caz de tratament cu contraceptive orale. Melasma epidermica raspunde la tratament, pe cind tipul dermic este mai greu de tratat. Preparatele pe baza de hidrochinona, dermatocorticoizi si tretinoin sunt utile pentru cazurile persistente de melasma epidermica. Fotoprotectia si educatia adecvata a pacientelor sunt decisive pentru succesul pe termen lung.

    Modificari ale parului si unghiilor

            Un grad de hirsutism este observat la toate femeile gravide, in special la nivelul fetei si mai putin pe brate, picioare si spate. Aceasta pilozitate excesiva este cauzata de modificarile endocrine din cursul sarcinii si regreseaza in aproximativ 6 luni postpartum. Cind apare un hirsutism sever trebuie exclusa o tumora ovariana androgen-secretanta, un luteom, chiste luteale sau ovare polichistice.
             Cu toate ca prelungirea fazei anagene este bine cunoscuta, in studiile efectuate raportul anagen/telogen a fost variabil. Postpartum un numar crescut de fire de par intra in faza telogena, conducind la un efluviu telogen. Aceasta cadere generala a parului dureaza aproximativ 1-5 luni, dar poate sa nu inceteze pina la 15 luni postpartum.
             Alte modificari ale parului in cursul sarcinii includ o rarefiere usoara fronto-parietala amintind de alopecia de tip masculin, care poate sa nu se normalizeze postpartum si o subtiere difuza a parului in ultimele luni de sarcina care poate fi datorata inhibitiei parului anagen.
            Modificarile unghiale din timpul sarcinii includ: santurile transversale, fragilitate unghiala, onicoliza distala si hiperkeratoza subunghiala. Patogeneza acestor modificari nu este clara.

    Modificari glandulare

            In cursul sarcinii au fost observate cresterea functiei glandelor ecrine si sebacee si scaderea functiei glandelor apocrine. La nivelul palmelor functia glandelor ecrine este diminuata. Cresterea activitatii secretorii a glandelor ecrine poate contribui la cresterea incidentei miliariei, hiperhidrozei si eczemei dishidrozice in cursul sarcinii. Cresterea functiei ecrine a fost asociata cu cresterea activitatii tiroidiene.
             Pe de alta parte, activitatea glandelor apocrine pare sa scada in cursul sarcinii, chiar daca dovezile sunt contradictorii, ceea ce poate explica ameliorarea clinica a bolii Fox Fordyce si a hidradenitei supurative preexistente. Aceste boli pot recidiva postpartum.
             Unii autori pretind ca activitatea glandelor sebacee creste in trimestrul al treilea de sarcina, posibil datorita cresterii nivelului estrogenului circulant.
            Efectul asupra acneei este imprevizibil, dar in multe cazuri acneea se dezvolta in prima parte a sarcinii. In cursul sarcinii glandele sebacee de la nivelul areolelor mamare se maresc si apar papule brune mici numite tuberculi sau glande Montgomery.

    Modificari ale tesutului conjunctiv

            Vergeturile (striae gravidarum) se dezvolta la peste 90% din femeile gravide in cursul lunilor a sasea si a saptea de sarcina. Sunt neobisnuite la femeile asiatice si africane, si se pare ca exista o predispozitie familiala. Ele apar sub forma de benzi roz sau rosii atrofice pe abdomen si uneori pe sini, coapse si ariile inghinale. In dezvoltarea lor sunt incriminati factori hormonali (hormoni adrenocorticali, estrogeni, relaxina) si factori fizici (intinderea secundara cresterii circumferintei abdominale). Se pare ca exista o corelatie intre dezvoltarea vergeturilor si cresterea greutatii materne si greutatea fatului la nastere, iar unii autori cred ca intinderea este singurul factor implicat in aparitia acestora. Postpartum leziunile devin linii pale atrofice mai putin evidente dar nu dispar complet niciodata.

    Modificari vasculare

            Modificarile vasculare rezulta din distensia, instabilitatea si proliferarea vaselor si regreseaza postpartum.
            Timpuriu in sarcina, vascularizatia vestibulului si a vaginului se mareste, ceea ce se manifesta clinic prin eritem (semnul Jacquemier-Chadwick), pe cita vreme cresterea vascularizatiei colului determina o coloratie albastruie cunoscuta ca semnul lui Goodell.
            Alte modificari vasculare includ stelute vasculare, eritem palmar, edem care nu lasa godeu, varicozitati, instabilitate vasomotorie, purpura, hiperemie gingivala. Stelutele vasculare sunt observate in ariile drenate de vena cava superioara, cum ar fi cele din jurul ochilor. Acestea sunt observate la aproximativ 67% din pacientele albe, apar intre a doua si a cincea luna de sarcina si se rezolva in 3 luni postpartum.
            Eritemul palmar este frecvent si de obicei insotesc dezvoltarea stelutelor vasculare. Cu toate ca apare o usoara roseata hipotenara, care poate simula palmele hepatice, este recunoscuta si o forma mai difuza, hiperemia marmorata.
            Edemul nedepresibil al fetei, pleoapelor si extremitatilor este observat la cel putin jumatate din femeile gravide. Este mai pronuntat dimineata si dispare in cursul zilei. Este important de diferentiat de edemul cu alte origini cum ar fi preeclampsia.
            Varicozitatile apar la aproximativ 40% din paciente si sunt determinate de cresterea presiunii venoase in vasele femurale si pelvine determinata de uterul gravid.
            Trombozele apar la mai putin de 10% din femeile gravide, pe cind alte complicatii severe cum ar fi tromboflebita sunt rare.
            Instabilitatea vasomotorie manifestata prin flush facial, paloare, senzatie de rece sau cald, pielea marmorata a picioarelor, agravarea sindromului Raynaud preexistent sarcinii si urticaria este comuna in cursul sarcinii.
            Leziunile purpurice la nivelul membrelor inferioare sunt comune in a doua jumatate de sarcina.
            Hiperemia gingivala este observata la toate femeile gravide cu grade variate de severitate si poate fi asociata cu gingivite (gingivita de sarcina, gingivita marginala, hipertrofie papilomatoasa a gingiilor). Aceasta se dezvolta in trimestrul al treilea de sarcina si dispare progresiv postpartum. Poate fi severa la pacientele cu boala parodontala preexistenta, igiena dentara deficitara, deficiente nutritionale si factori iritativi locali. Proliferarea capilarelor in interiorul gingiei hipertrofiate poate fi observata in asociere cu gingivite severe se determina granulomul de sarcina sau epulis de sarcina.

Copyright© 2012 CMI Dr. Serb Daniela
Design by Irinel